The words that became reality

[Ema Snow]

• Pasii rapizi, insotiti de respiratii alerte, o derutara. Ema se intoarse pe calcaie, iar ochii i se marira semnificativ la scena din fata sa. Pai inapoi de pe treptele ce duceau spre biroul directorului, urmarindu-l cu privirea pe Capitan. Momentan, era prea socata ca sa realizeze cum de putea barbatul sa se miste.
  Abia cand James o tuli dupa el, Soimeanca reveni la realitate. Nu mai conta nimic altceva.
  " James!" striga in urma Soimeanului, simtind deja ca lucrurile nu luau o turnura prea grozava.
  Actiona din instinct. Nici nu realiza cand incepuse sa alerge in urma lor, degetele strangand bagheta din lemn inchis la culoare. O parte din gandurile ei era directionata spre creerea celor mai rele scenarii, iar alta scormonea in amintiri pentru a face o lista rapida cu vraji. Ce mai ramasese se concentra precis asupra evenimentelor. Ema simti ca-i scapa inima. Avea o raspundere fata de Soimean, iar daca ceva i s-ar intampla... Stranse din dinti, scotand un sunet furios din gat.
  Cuvintele lui Sean razbira pana la ea, iar Ema incetini pasul. Cu bagheta pregatita, pasi cu un calm tensionat dupa perete.
  " Indrazneste numai sa te atingi de el..." arunca o privire rapida spre Jame si simti ca-i pocneste sangele in vene, " ... din nou si iti jur ca te vanez ca pe un animal"