Tired

[Colin Hawkeye Rovson]

• De data asta nu repeta intrebarea. Zambi bland, convins intr-un fel si el ca totul era bine. Desi inca mai avea senzatia ca nu trebuie sa forteze subiectul. Incerca sa nu se gandeasca si sa ignore total sentimentul.
  " Pai, ma bucur sa te cunosc, Georgya" raspunse politicos, continuand sa zambeasca. " Eu sunt Hawkeye, de la Ochi-de-Soim"
  In mod straniu, isi aminti de primii sai ani la Hogwarts. De cateva ore zbuciumate la Potiuni si elevii mai mari pe care ii privea cu admiratie. Isi scutura capul, incercand sa se concentreze pe prezent. Oricum, pe atunci era prea mic ca sa fie bagat in seama. Hawkeye se inaltase brusc, intr-o perioada destul de scurta. Daca pana acum cativa ani se strecura printre picioarele elevilor din anul VII, brusc era capabil sa le vada peste capete. Nici trasaturile fetei nu fusesera lasate in pace. Rotunjimile specifice unui copil de 11-12 ani s-au topit in pometii inalti si ascutiti pe care Hawk ii avea acum. Iar ochii, initial pierduti si prudenti, se luminau acum in incredere.
  Toata trebusoara asta avea ceva suspect la mijloc, insa incerca sa se fixeze strict la ce era important. La ce era real, palpabil.
  " Si eu cred ca te stiu de undeva..." spuse cateva clipe mai tarziu, ganditor, cautand in minte.