Dirty Hands

[Fantine Tholomyes]

Trenul se opri brusc, scuturand-o zdravan, sau poate era doar o mica pedeapsa pentru curiozitatea ei, pentru faptul ca isi bagase nasul in amintirile altcuiva.Acum nu mai era nici o gara, nici un peron, nici o holograma...
Isi dadu seama ca peronul 18 era doar o statie a anilor baiatului, o statie in caare asteptase trenul amintirilor straine, trenul amintirilor lui Colin.Nu putea gasi printre toate experientele traite, una asemanatoare!
Era la fel o magie, insa una cu totul neobisnuita, de care se minuna cu fiecare clipa ce trecea.Impartasea o fericire inexplicabila, amestecata cu vina neagra si arzatoare.Fericirea aceea pe care sigur o simtea si Colin, era o masca a iubirii, a unei iubiri imposibile, dar dureros de frumoase.Vina era ca o vipera ce ii otravea firul de speranta invaluit in aura tesuta din fericire.
Ii era rusine pentru fericirea aceea, devenea o profitoate, o lasa, intr-un anumit fel, una care profitase de o incredere pura si care intrase cu forta intr-un suflet strain...
Ce era facut, era facut...Dar nu putea ramane asa pentru totdeauna!
Doar gandul ca ei doi devenisera un tot intreg ii reinvia fluturii ce isi ogoisera dansul, odata cu vorbele dureroase din seara in pestera.Acum erau mai zbuciumati ca niciodata, zvarcolinduse in cel mai splendid dans, dansul iubirii.Stia sigur ca si Colin ii simtea in acel moment, fiind ca un prizonier controlat de niste sentimente straine.
Simtea chemarea baiatului ca o adiere vie, ca o mangaiere, dulce si proaspata.Nu stia cum sa-i raspunda, se simtea in fata unei misiuni prea grea pentru dansa.Se lasa luata de vraja vocii baiatului, purtandu-si gandul spre fiinta lui...Spera sa fie suficient ca el sa o auda...