Tired

[Colin Hawkeye Rovson]

• Era unu din acele momente in care o voce mica si pitigaiata se facea auzita in mintea lui. Striga ca o nesatula, pe un ton enervant, 'ciuudaaat!'. Brusc, capata tonalitati frustrate si continua cu repros: ' da' fa ceva, prostanacule!'. Exceptand faptul ca nu era niciodata indicat sa te bucuri de discutiile bi-directive cand venea vorba de propria minte, Hawkeye isi strofoca creierul in cautarea unui subiect banal care sa nu accentueze si mai mult intreaga atmosfera. I se parea oarecum presant. Acea tensiune constanta pe care o purta aproape orice Soimean. De parca, faptul ca era un membru al Casei Albastre ii oferea cunoasterea nelimitata si solutiile pentru orice situatii. Lumea se astepta de la foarte multe lucruri marete, in domenii intelectuale, cand venea vorba de urmasii Rowenei.
  Rasufla mai mult decat usurat cand o auzi pe Georgia vorbind.
  " Sunt in anul VI. Credeam ca o sa fie mai interesant, dar sincer, tanjesc dupa lectiile de anul trecut."
  Se stramba amuzat si ridica din umeri.
  " Mmm... Anul III. Presupun ca invatati cum sa infruntanti un Bong anul asta la Aparare, nu?"
  El parca asa isi amintea. Desi lectia aia nu-l ajutase prea mult pana acum. Inca nu se ivisera ocaziile.