well done

[Irine Wagner]

Nici ea nu mai stia de capul ei. Era total prinsa in alta lumea iar in momentul in care lua praful si incerca sa se duca intr-un loc cu prietenii dar din greseala citii pe un afis un nume si ajunse in alta parte. Greseala ei ca de fiecare data. Era cu capul in nori ca un copil mic. Cand ajunse acolo incepu sa tuseasca usor iar mainile si le duse pana la fusta si camasa si incepu sa le scuture pana cand aratau si ele mai de doamne ajuta. Se mai aranja unpic si se uita in jur cam speriata si dezorientata. Stia locul dar nu stia cum sa ajunga inapoi de unde a venit. Incepu sa se plimbe prin acele locuri si continua sa se caute o iesire pe undeva. Devenea mai neindemanatica pe zi ce trece si nu avea ce sa faca, copil mic ce era. Mai mic in fiecare zi dar totusi lumea o iubea asa cum este. Pana la urma Irine incepea sa se intrebe daca era bine cum este ea acum sau putea sa isi schimbe comportamentul. Aceste intrebari o derutau mai mult decat era asa ca ofta usor iar dupa revenii la drum. Continua sa se uite in jurul sau pana cand vazu un tip foarte inalt si brunet. Zambii usor, gandindu-se sa vorbeasca cu el poate o putea ajuta cu ceva in acel moment. Se duse pana la urma la el si isi duse unul dintre degete pe umarul sau, uitandu-se mai atenta la el. I se parea cunosc baiatul, ori era cu ea in scoala dar de la alta casa ori il vazuse pe undeva dar nu stia de unde.
- Hey, spuse ea zambind dulce la baiatul din fata ei
Continua sa se uite la ea, pastrand acel zambet pe chip. II placea sa fie draguta cu lumea mai ales ca fata avea nevoie de ajutor nu el.