Dirty Hands

[Fantine Tholomyes]

Vina aceea care nu era deloc de ordin metafizic sau religios, care nu era nici simpla spaima a existentei in fata absurdului si nici macar un rezultata al infricosarii prin teroare; era ami degraba o idee abstracta care dupa viziunea Fantinei trabuia sa fie acolo doar pentru a-i trezi un sentiment impaciuitor cu un oarecare grad de resemnare, pentru a se sti spovedita pentru gresalele sale.
Se gandea la ziua cand pornise pe drumul ce o aduse pana acolo.O credea pe cea in care venise impreuna cu Colin in casa asta, cand incepuse toata povestea cu suflete calatoare si amintiri straine... adica chiar azi!Dar nu!Era o victima, ucisa de doua fiinte nevinovate, de doi copii:Colin si Fantine!Iar asta insemna ca ziua aceea existase cu mult inainte!
Analiza acum cu o viteza inebunitoare orice amintire alaturi de Colin ... pestera sinistra, tunelul, sala trofeelor, trandafiri albastri, padurea, visul...Toate pareau sa duca intr-un singur punct, pareau sa indice clat un singur moment, o singura zi.O dimineata devreme de octomnbrie, un patronus sidefiu, o prima intalnire...Toate pareau sa indice ziua intalnirii lor, ca si cand aceasta devenea vina a tot ce s-a intamplat, ca o greseala ireparabila.
Nu putea accepta!
Cu Colin simtise viata ca pe cea mai mare bucurie, simtise gustul aventurii si al iubirii.Poate ca erau facuti unul pentru altul, poate ca menirea lor fusese sa-si traiasca viata cautand, descoperind mistere.O Cercetasa si un Soimean: o doza de curaj si inteligenta, inchise acum intr-un singur corp.Si...Si poate nu era atat de rau pana la urma!
Nu se putea amagi, insa, cu gandul acela care ii aduse parca lumina , sau poate trezirea lui Colin si raimprospatarea amintirii fusese pricina luminii ce o invaluia din toate partile.
Acum putea judeca clar, avea mintea lucida si constiinta impacata.Daca existase o metoda prin care invadase in corpul baiatului, trebuia sa existe si o iesire! Sau poate era una si aceeasi: Un sarut! - una alt abuz asupra lui Colin!Daca asta ar fi putut ajuta, nu avea sa ezite nici o secunda, chiar daca i incalca baiatului niste drepturi.
"Cols, trebuie sa ma saruti! Nu pe minee, nu!Pe cea din fotoliu!