|
01 Jan 2013, 17:58
|
|
Colin Hawkeye Rovson
|
Posts: 1,193
RP Posts: 1075
Joined: Oct 2010
Reputation:
325
Casa: Niciuna
Galeoni: 1589
Animal: Bufnita - "Miremel"
|
|
- Hawk ramase usor blocat. Un sarut? Ca-n povestile Incuiate cu printese si broscoi? Doar ca acum, situatia lor nu statea deloc asa. Aici era vorba de ceva mult mai profund decat putea vreodata sa atinga o poveste de adormit copiii. Insa, exista o piedica. Colin stia asta. O simtea in adancul fiintei sale. Deoarece loialitatile nu puteau fi dezbinate, iar el nu putea sterge cu buretele o poveste ce inca avea radacini. Nu putea sa vina cu un topor si sa dea lovitura dupa lovitura, ca un sadic si un nemilos.
Poate ca ar fi fost mai bine daca s-ar fi retras in pustinicie... Se simtea tras din toate partile. Iar el era doar unul. Un simplu baiat care nu putea sa mai faca fata.
Inca incremenit, procesa iar si iar cuvintele cuvintele Cercetasei. Ii dadea dreptate. Poate ca ar mai fi existat o alte cale de scapare, insa nu mai avea nici timpul, nici energia sa o caute. Toate erau la limita. Insa nu se putu aduse sa se miste. Asa ca se detasa complet. Stia prea bine ca avea nevoie de asta. Sentimentele sale erau impartite in atatea directii, dar toate erau la fel -sau aproape la fel- de puternice. Nu mai putea... Nu mai era capabil sa reschimbe intreaga roata.
Cauta in interiorul lui 'iesirea' potrivita. Cateva secunde mai tarziu, privea iar in sufrageria micuta si calda a familiei Tholomyes. Hawkeye se ridica pe picioare tremurande si o privi pe fata adormita in fotoliu. Asta era momentul in care sufletele lor se desparteau. Aveau o misiune. Aveau o persoana de gasit. Aveau indicii de pus cap la cap. Si nu mai aveau timp. Mintea lui nu era altceva decat un mare vas gol. Bloca orice amintire, orice gand, orice sentiment. Pastra doar scopul precis si misiunea pe care trebuia sa o indeplineasca. Colin isi rezema mainile de bratul fotoliului si se apleca. Era complet rigid, iar mintea sa alba. Sarutul nu dura in realitate mai mult decat o clipa, dar in gandurile ce il navalira brusc, scapate de sub control, totul parea segment din eternitate. O secunda dureroasa, incarcata de emotie. Insa gasi puterea de a zambi, prelingandu-se cu incetinitorul inapoi pe podea, rezemat de fotoliu.
![[Image: tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png]](http://25.media.tumblr.com/3c6868dc062ab272954895bf5d6153e3/tumblr_mghoqjdBsa1qd4vaho3_250.png)
I have nothing to confess – except that I have nothing to confess
Minds Rule Might
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|