all monsters are human

[Raphael Olivier]

• "De ce nu?"intreba el,imbufnat. Pana la urma, si el era fiul tatalui sau, la fel ca si Victor. De ce sa nu se bucure de aceasta mos...oh, acum ii pica fisa. Casa apartinuse mamei lor, nu tatalui, iar cum mama nu avea habar ca mai avea un fiu, atunci era perfect normal sa nu aiba drepturi asupra acestei case. Dar tot nu era corect.
  "Nu am zis ca nu-mi place aceasta casa, femeie", se rasti el enervat.
  "Doar ca este prea feminina. Cred ca tu esti de vina. Sigur ai schimbat-o cat timp ai locuit aici", continua, privind-o acuzator, desi stia ca ceea ce ii spusese nu era adevarat. Cel putin, asa credea.
  Se apropie de mica portita, o deschise, si merse incet pe aleea care despartea in doua gradina in paragina, pana ajunse la usa casei. Batu cu putere, facandu-i lui Lexie semn sa se apropie, si astepta ca Victor sa ii raspunda.