stop and listen

[Colin Hawkeye Rovson]

• Aproba incet. Era impacat daca barbatul avea sa-si primeasca finalul decent. Chiar daca inca nu era sigur ca il merita. Nu mai conta. Nu-l durea sa aiba un gand bun, nu?
  O urma pe Nina in tacere, uitandu-se ocazional la lucrurile expuse in vitrine. I se parea ca lumea se pregatea de inchidere, desi magazinele inca erau deschise, iar oamenii tropaiau prin interior, ridicand diverse obiecte, inmanand galeoni si primind pungi impachetate.
  Orice gand bun ii ramase in neant cand auzi cuvintele Ninei. Isi ridica privirea spre barbatul ce statea in pragul localului. Poate ca Hawkeye era inalt, insa era lipsit de carne. O lovitura cu adevarat barbateasca l-ar fi pus jos in mai putin de doua secunde. Ce tot zicea? Reusise inclusiv verisoara lui, Cote, sa-l scoata din joc cu o singura palma. Iar ea era genul scund si indesat de om, care chicoteste tot timpul.
  Inghiti in sec, uitandu-se cu ochi cercetatori la barbat. Poate ca daca gaseau o explicatie... Degeaba. Cine ar mai pierde vremea sa-i asculte? Poate, daca s-ar bucura de ceva dovezi...? Ceva care sa-l opreasca pe barbat cat sa le dea timp sa-si prezinte cazul. Sangele imbibat in materialul blugilor nu era suficient. Era o pata prea mica, iar pe fundalul intunecat abia daca se vedea. Se decise instantaneu. Se intoarse spre Nina si o privi cat se poate de serios.
  " Da-mi una. Cat poti de tare. Te rog!" spuse si se apleca usor in fata, ca ea sa poata ajunge.