About my story

[Samantha L. Adller]

Era de-a dreptul stupefiata, fireste ca putea imita bine asta, dar ma rog, se pare ca nene care vroia sa aiba din nou 16 ani nu cunostea manierele de comunicare. Drace, ce-i cu tine, Ralf? Ai uitat cum sa te comporti cu mine? Purcelus nerecunoscator, data viitoare te las sa mori in padure, clar? Bine poate ca exagerase, dar nu mai glumise de ani de zile si acum nu prea reusea din cauza unui tip fara simtul umorului. Se rezema d eun raft cu carti uitinduse in urma baiatului. Era ciudat sa stea acolo si sa se uita cum cineva pune catile la loc. I se pareau atit de straine aceste gesturi, dar le vedea in fiecare zi efectute de diferiti oameni, dar nu de dinsa. Poate ca fantomele erau diferite, dar acum nu se simtea ca o fantoma normala, de fapt de mult timp nu se mai simtea asa.

Auzind vocea aceea stranie se cutremura putin. Porni agale dupa el, nu avea nimic de pierdut, dupa cum spusese el, este moarta, iar in timpul vietii nu eliminase prea multa adrenalina, riscul nu era pentru ea. Acum ii era indiferent, unicul lucru care putea sa se intimple era sa fie trimisa in lumea de dincolo, dar asta nu era usor de facut, chiar imposibil. Cind acesta se opri ea isi facuse aparitia in fata unui raft ce marcheaza ineputul sectorului interzis. Ii era atit de indiferent de ce face el, ea nu avea restrictii.