You're like moon!

[Ema Snow]

• Nu-i venea sa creada. Cand se bucura de astfel de momente atunci cand era mica nu se gandea ca o sa continue inclusiv dupa ce o sa atinga varsta majoratului. Si daca statea sa se gandeasca, trebuia sa fie un exemplu. Era Sefa de Casa, iar regula cu 'fa cum zice popa, nu ce face el' nu se aplica. Ar fi mai mult decat ridicol. Dar poate ca era timpul sa se retraga putin in cochilia ei si sa se bucure de un moment de indiferenta. Era in mijlocul zapezii, inconjurata de patru personalitati diferite si colorate. Irine cea vioaie -care era cateodata atat de energica incat Ema se temea ca Hawkeye isi gasise un ucenic-, Nina cea matura, plina de o forta letala hipnotizanta, Will cel deschis, cu niste perspective bine infipte in personalitate, si Melanie cea ezitanta, dar care parea sa posede o directivitate rafinata. Iar apoi, capac peste toate, era omul de zapada ce astepta sa se formeze. Sau, cum ii va zice Ema pana va capata un inteles, un scop si un contur, schipul de zapada.
  Capul ei se ridica brusc, uitandu-se imediat dupa Irine. Zambi si ridica usor din umeri.
  " Pai, eu sunt doar una... Dar spune-mi cu ce sa te ajut si se rezolva"
  Ii placea sa-si stie mainile ocupate. Avea sansa de a atinge acel nivel care o facea fericita pe sora ei.