Born to guide. Born to betray.

[Ema Snow]

• Pur si simplu casca ochii, ramanand ca trasnita in dreptul usii si holbandu-se cu incompetenta la usita de lemn ce se balanganea usor, deschisa.
  In primul rand, ala era un pasaj de care Ema nu-si amintea. Probabil ca nici macar nu stiuse de existenta lui din moment ce se parea ca habar nu avea unde duce. Pasajele de prin Hogwarts erau atat de incalcite si atat de imbarligate incat era dificil de spus. Putea sa o coteasca spre sere ca sa-si schimbe brusc directia spre lac.
  In al doilea rand, nu ar fi crezut niciodata daca nu ar fi vazut cu ochii ei ca un inaltagan ca Hawkeye putea incapea printr-un asemenea spatiu. Si ca veni vorba de asta... Nu a crezut ca va apuca sa vada ziua in care Hawk sa nu se impiedice si sa se miste eficient, fara sa ia contact intr-o lovitura macar cu un perete.
  Iar in al treilea rand, il stia prea bine pe pusti ca sa nu realizeze ca era ceva murdar la mijloc. Ori avea nevoie de un moment singur intr-un loc necunoscut de nimen, ori... Ema ingheta. Ori avea un plan. Si din experienta, stia ca atunci cand Hawkeye gandea ceva... Nu exista un rezultat bun. Nu cand venea vorba de revansa. Pentru ca asa era Colin.
  Nu ezita. Porni pe urmele lui, adresand o rugaciune in minte pentru doamna Rovson, slavind rabdarea pe care o avusese cu un copil ca Hawkeye.