i do not want to live in fear and loathing

[Lexie Stryder]

• Lexie fu cel puţin surprinsă când primise scrisoarea pusă ordonat într-un plic galben şi sigilată cu ceară de un verde smarald. Erau semnele distinctive ale unei atenţii deosebite şi viperina stătu câteva momente, aproape şocată, când citise numele destinatarului. Privi literele pentru câteva momente, apoi deschise frenetic plicul. Înăuntru era o bucată de pergament, pe care era aşternut un scris mic şi ordonat.
  Citi pe nerăsuflate, însă îi trebui ceva timp până să şi înregistreze cuvintele. Deci Freyja era în Hogsmeade. Şi voia să o vadă. Păi asta era mai mult decât grozav. Inima viperinei tresări când realiză că tocmai deschidea o punte spre trecut, spre Kurt, spre trădarea Ninei şi spre Sfinţii Mortali, punte pe care o distrusese nu demult. Cu ajutorul lui Robb trecuse peste toate, şi nu ştia cum îl va răsplăti vreodată pentru sincronizarea lui. Fusese un prieten cum nu se poate mai bun.
  Iar acum era vulnerabilă şi mintea ei lua o întorsătură considerabilă.D acă Freyja voia ajutor? Trebuia să meargă şi să audă, să îi răspundă la întrebări şi să o ajute. Cum s-ar fi iertat vreodată pe ea însăşi dacă ar fi ştiut că îşi încalcă promisiunea faţă de Kurt şi faţă de tot trecutul ei?
  Lexie îşi luă ghetele maro în picioare, apoi scurta neagră şi îşi aruncă neglijent fularul lung în jurul gâtului. Ieşi din casă fără nimic altceva decât bagheta la ea şi în câteva minute era pe strada principală a sătucului. Cercetă aleea, şi în scurt timp dădu cu ochii de silueta pe care o căuta.
  'Freyja!' îi atrase aceasta atenţia şi se apropie de ea cu paşi mari.