different

[Narcissa L. Malfoy]

”Ai perfectă dreptate. Odată cu trecerea timpului, rănile poate că se estompează, dar nu dispar... rămân acolo și la cea mai mică atingere încep din nou să sângereze, indiferent de cât de mult timp a trecut.”

În acel moment realiză că și ea suferea, chiar dacă nu vroia să recunoască. De multe ori încercase să-și ignore rănile și să spere că odată cu trecerea timpului vor dispărea. Dar nu dispăruseră, erau tot acolo și sângerau. Mereu încercase să fie cât mai puternică și egoistă, să-și creeze o ”armură” pentru ca nimeni să nu o poată răni. Însă, oricât de mult se străduise, tot au existat persoane care au reușit să-i provoace răni adânci. Și de fiecare dată își ignora rănile cu desăvârșire. Niciodată nu a vrut să accepte că a existat o fisură în armura ei, că a făcut greșeala de a ține la persoana nepotrivită.

Timpul trecuse și, încet-încet, începuse să realizeze că nu își putea ignora rănile la nesfârșit. Dar să nu-și mai ignore rănile însemna să accepte că avea și ea sentimente și că putea fi rănită. Și prefera să amâne cât mai mult acel moment.

”Ți-am spus multe despre mine, în schimb eu nu știu prea multe despre tine.” îi spuse Emei.