stop and listen

[Ivy Thibault]

• Nina râse. "Stai liniştit, nu e vina ta," spuse ea. "Eh, poate doar pentru mână, deşi aş putea pune vina pe Mama Natură, pentru că te-a înzestrat cu asemena mandibulă."
  Râse din nou. Chiar nu era vina lui pentru nimic din toatea astea, iar Nina se simţea destul de bine, acum că terminaseră cu totul. Luă o gură de cafea. Da, era rece. Dar era cafea, nu? Şi Nina avea nevoie de ceva cofeină în sistem.
  
  "Ţi-am povestit vreodată cum am lovit un tip în faţă şi mi-am rupt trei degete?" întrebă Nina râzând. "Adică, eu eram ceva de genul Oh, la dracu, da' doare! şi toţi pe tipul ăla Eşti bine, bă? Nu ţi-a picat faţa? Adică, ce-i în neregulă cu voi, oameni buni, băiatul abia avea o vânătaie sub ochi şi eu am trei degete rupte aici!