When walls come down

[Irine Wagner]

De fiecare data Irine mergea prin padure pentru a se calma de-a binelea din cauza programului si sa stea linistita, lipsita de griji. Nu multa lume era pe aici si asta ii pplacea la nebunie. Iubea acest lucru de aceea tot venea pe aici. Desigur fata se tot contopea cu natura si i se pareau mirifice imaginile pe care le vedea in fata ochilor. Incepu sa se plimbe prin jurul padurii si sa caute un loc linistit unde sa stea. Nu prea gasea repede asemenea loc dar incerca din greu sa fac acest lucru. Nu statu mult timp si se uita pe jos iar in zare i se paru ca vede un corp. Se pare ca era un baiat iar cand fata se uita mai repede isi dadu seama si cine este cu adevarat. Se pare ca era soimul meu preferat Hawkeye.Se duse spre el si cand ajunse pe langa aceasta incepu sa se puna deasupra fetei sale si se uita la el ca si cum ar fi fost un bebelus iar eu mama care avea grija de el.
- Ce cauti aici, Hawkeye? Iar vrei sa fugi de pedeapsa data de Ema sau e ziua ta libera in care nu esti pedepsit? Sa stii ca nu degeaba este padurea interzisa... inseamna ca nu ai voie pe aici, spuse aceasta incepand sa rada.
II placea la nebunie sa se joace cu el si sa il enerveze. Era ca un fel de Ema dar varianta junior.