When walls come down

[Colin Hawkeye Rovson]

• Poate ca daca ar fi fost noapte, ar fi putut vedea fara probleme frumoasele constelatii. Obisnuia sa le observe cand era mic si, ce-i drept, avea o pasiune pentru Astrologie. Pana la urma, 'jucaria' lui preferata era telescopul tatei. El isi facea propriile povesti, stand noaptea in curte si uitandu-se la cer. Si poate ca daca nu ar fi fost lumina zilei care sa faca stelele invizibile, ar fi putut intr-adevar sa vada Constelatia Ursului. Era... Era ceva ciudat in legatura cu anumite constelatii. Si in legatura ce grupari de stele despre care el nu gasise numic, insa isi imaginase figuri in ele, unind punctele ca in jocurile de copii. Exista deja Constelatia Lebedei si a Leului, insa lui i se parea uneori ca vede si o bufnita si un soim cu aripile deschise. Si chiar si un corb, cu ciocul ascutit, si un cal. Iar asta... Asta sigur insemna ceva. Patronusul lui era un soim. Patronusul fratelui sau era un corb. Ema avea o bufnita, iar sora ei un cal. Mai ramanea leul, care, in mod ciudat, ii amintea de un anume William, iar lebada... Lebada il facea sa se gandeasca la acea fata care inca nu se nascuse, dar pe care Hawk avusese onoarea de a o cunoaste. Einevere. Stia ca avea sa o intalneasca mai tarziu, peste ani si ani de zile, si banuia ca va avea un rol in educatia ei. In rest...
  Clipi, privirea focalizandu-i-se pe chipul de deasupra lui si pe suvitele de par ce se balanganeau usor aproape de fruntea sa.
  " De ce ai crede ca sunt mereu prin detentie? Sunt un copil cuminte care mai face uneori cate o boacana. Faptul ca o calc pe Ema pe clatite, iar ea pe mine nu inseamna ca primesc mereu cate o detentie" raspunse el zambind. " Si Ir, serios. Sunt de mai mult timp aici decat tine. Stiu ca exista un motiv pentru care se numeste Padurea Interzisa. Dar tu, dom'soara? Nu ar trebui sa fii intr-un loc permis?" rase el usor, ramanad culcat la pamant.