miracles happen every day

[Klaus Lovel]

• Dormea, si visa ca se afla intr-un loc..deschis, multe flori, multa iarba, natura, exact ce iubea el. El in general nu dormea atat de mult, insa zilele trecute fusesera pline: serviciu, lucru acasa, Dawn, dupa povestirile cu Agnes, dupa dute incolo, vino incoace, un adevarat circ pentru el. Isi baga mainile sub perna, deobicei dormea pe burta intins, nu chiar pe tot patul insa cel putin pe jumate. Se trezi si sari aproape in sus, aproape pana in tavan cand o auzi pe Agnes. Isi puse perna pe cap si o impinse mai incolo aceasta cazand jos, rase.
  -Spunei sa vina aici, si apoi inchide usa. Mormai el, astea erau vise. Isi scutura capul si isi dadu perna de pe fata cand realiza cat era ceasul, se ridica de acolo ca un fulger si merse spre dulap, cu ajutorul baghetei in cateva minute era ca nou: camasa neagra, descheiata la primi doi nasturi, o pereche de pantaloni crem dintr-un material mai elegant, tenesii albi care se potriveau la perfectie si freza lui ca deobicei. O privi pe Agnes, insa nu apuca sa zica nimica caci auzi soneria si iesi din camera ca o furtuna dand aproape tot jos, cobora pe scari, o vazu pe mama lui, zicand:
  - Buna mama, si in cateva momente ajunse la usa. Se aranja in oglinda din hol rapid si o deschise zambind larg, o zari pe Dawn in usa. Arata superb, nu conta cum era imbracata, pentru el era frumoasa oricum. O invita inauntru si se apleca spre ea, dandu-i un sarut scurt, zicand:
  -Esti superba. Spuse el facandu-i cu ochiul si o invita inauntru, ajutand-o cu geaca si i-o puse in cuier.