-old memories

[Ryan Wagner]

• Când îi auzi vocea, tăcu. Nu că îi era frică de ea, doar că o credea în stare de orice.
  - Hei, încetați. se auzi vocea Alexandrei, tot o Viperină, care era prietnă cu Derek, Cresseda și Ryan.
  Auzindu-i vocea, o privi pentru câteva momente, rânjind.
  - Uite cine s-a hotărât să apară. Ce faci, străine? întrebă șatenul, tachinând-o, iar blondina se încruntă.
  Nu era chiar blondă, dar părul ei era de un șaten deschis care dădea foarte mult spre blond. Aceasta se duse lângă Derek, trăgându-l după ea undeva după tejghea. Nu îi mai văzuse de ceva vreme, dar tot prieteni rămăseseră.
  Își scoase telefonul din buzunar, privind mesajul primit înainte de la Cress. Puse telefonul pe masă, apoi o privi pe șatenă.
  Tu ce ai mai făcut, piticot? înterză zâmbind dulce și îi ciufuli ușor părul.
  Nu o mai văzuse de ceva vreme, și sincer să fie, îi fusese dor de ea. Se gândi la ceea ce-l rugase Lay, căzând ușor pe gânduri. În următorul moment, Derek se întoarse la masa lor, evident, rezemându-se de ea.
  - Tu, adu-mi o cafea si o prajitură. spuse zâmbind, văzând că Derek scoase o mică înjurătură la adresa șatenului.