Dirty Hands

[Colin Hawkeye Rovson]

• Ceva zbarnai in mintea lui. Ca si cand ar fi fost un caine, iar ce auzea era o frecventa inalta. Se incrunta, scotand mult aer din piept brusc. Era enervant. De parca era fortat sa asculte un post de radio pe care nu il mai prindea. Il zgaria pe ureche. Nu, il zgaria pe creier. Isi stranse mainile in pumni, bagandu-si unghiile taiate in carne. Pana se facu rana.
  Incet-incet, bazaitul incepu sa scada in intensitate, ca si cand s-ar indeparta. Ofta fericit.. Se putea concentra mai bine asupra planului sau daca nu-l durea capul. Pentru ca ar fi... ' Oh, la naiba!'
  Hawkeye isi dadu o palma zdravana peste frunte. Ce prost era! Aia era fraja facuta de el! Zbarnaitul din mintea sa. Vraja se activase. Fantine iesise din casa. Soimeanul se uita automat in directia locuintei si porni fara ezitare.
  Dupa cativa pasi, isi aminti ca ar trebui sa ramana in-afara razei vizuale, asa ca incetini. Atata timp cat auzea bazaitul la claritatea de acum, totul era bine. Se intorcea rapid din drum cand o lua pe o straduta gresita, iar sunetul incepea sa se piarda. Se intorcea si pornea intr-o noua directie, rasufland usurat cand isi gasea din nou vraja. La un moment dat, devenise un sunet puternic, iar el se apropiase atat de mult incat putea sa o vada, desi nu mai mica decat un degetel de la distanta aceea. Insa era sigur ca era Fantine. Roscovana, inaltuta si silfida. Zambi pisicher si incetini iar, bazandu-se numai pe zumzaitul ce-l auzea intr-un colt al mintii. Doar nu crezuse ca o s-o lase, nu?