When walls come down

[Irine Wagner]

Se uita cu atentie in curte si ramase uimita. Inca ramasera prieteni si nu s-au uitat niciodata. Il asculta cu atentie si se uita in casa la fotografii, erau asa de frumoase si sincer inca avea gustul modei daca ar putea spune asa. Iubea casa in care se afla iar dupa se uita cu atentie la fiecare persoana in parte incepand sa incerce sa ii recunoasca. Se uita cu atentie la Hawkeye iar dupa la persoane dar imediat ochii ei se dusera spre niste copii. Erau 4 la numar deci se pare ca cineva dintre ei avea 2 copii.
- Sa ii luam de la inceput. Aceea sunt eu care il tin in brate pe Daniel. Slava domnului as putea spune. Langa mine este Ema alaturi de William dupa pun pariu ca esti tu. Doamne ce batran esti Hawkeye iar langa tine o fata pe care nu o cunosc. In spatele noastra se joaca 4 copii. Fata lui Ema de care mi-ai zis si restul nu stiu ce sa zic. Poate iti dai seama tu. Chiar daca am senzatia ca o sa am 2 copii si sunt cei de acolo dar poate ma insel, spuse ea aratand spre copii
Erau asa de batrani si imediat isi dadu seama ca aveau totusi o viata foarte frumoasa ceea ce era de apreciat. Se bucura mult ca mai erau impreuna. Se prinse de mana lui Hawkeye si se uita razand la el.
- Se pare ca nici in viitor nu scapi de mine. Saracul de tine sau mai bine spus nu scapati de mine, spuse aceasta incepand sa rada
Dorea sa vada reactia pe care ar fi avut-o baiatul cand ar auzii de gluma facuta de fata.