When walls come down

[Colin Hawkeye Rovson]

• Poate ca era normal sa incarunteasca, dar asta nu insemna ca-i convenea. Rovsonii s-au mandrit intotdeauna cu parul lor. In schimb, se intreba daca viitorul pe care l-au vazut va ramane in picioare. Batranul-el spusese ca incercase asa ceva si banuia ca ii reusise, dar cand se intorsese inapoi nu isi avea amintirile. Ei le aveau pe ale lor. Incerca sa vada cum ar putea influenta asta coordonatele naturale ale timpului si cum le-ar putea suci destinele. Mmm... Nu isi facea griji. Asta era tema filozofica de gandire pentru perioada 'inainte de culcare'. Nu avea rost sa se ambaleze acum.
  Se ridica si el, intampinat de multumirea Irinei.
  " Intotdeauna, Soimean. Trebuie sa recunosc ca a fost distractiv"
  Isi scutura hainele de zapada usoara si se intinse, facand incheieturile sa trosneasca. Era o senzatie placuta, indiferent de ce spuneau altii. Lui ii placea asa.
  " Bine, Ir, cred ca e timpul sa ne ducem frumusel in Turn. Nu ar strica o cana de ceai sau de ciocolata fierbinte"
  Ridica usor din umeri, continuand sa zambeasca. Anumite lucruri se intamplau cu un motiv. Altele... Altele doar existau. Asa era si acum. Inainta prin padure, spre castel, gandindu-se de la ce venea Artie.
  

Edit By Raizen

Puncte
Ochi-De-Soim - 350

Topic Closed !