Witch, please

[Colin Hawkeye Rovson]

• Il surprinse cand Arlin ii prinse buza, insa nu se retrase. In schimb, lasa aerul sa iasa usor, facand buza sa vibreze. Il amuza. Se simtea ca un cal fericit ca primise cuburi de zahar si un mar. Mai avea putin si se vedea incepand sa necheze... ceea ce ar fi ciudat... si poate nu atat de bine primit precum un miorlait. Mda...
  Cand veni vorba de probabilitatea lui de a arata ca o fetita... Dintr-un motiv ciudat al mintii lui, se imagina machiat, cu o banderola alba cu floricele pe cap si o ceasca roz de ceai in mana, tinuta in asa maniera incat degetul lui mic sa fie ridicat. Tipicul feminin britanic al veacului trecut? Probabil.
  Treaba cu sa fie barbat... Ultima oara cand cineva ii zisese asta, isi indreptase umerii, isi ridicase barbia si privise inainte ca un mare rege intors victorios din lupta. Inaintase pe coridor cu pasi hotarati, fara sa se impiedice, balanganindu-si soldateste mainile in jurul sau. Riscase doar o privire mandra inapoi si asta fusese finalul, deoarece se trezise trantit pe podea, cu o durere surda in fruntea pe care se forma rapid un cucui. Numai el putea sa intre intr-un perete in timp ce mergea. Dureros.
  Casca ochii cand o auzi pe Arlin si se grabi sa-si ridice mainile.
  " Dar eu... eu nu pot sa risc asemenea pret. Daca o sa te bag in sperieti? Daca o sa incepi sa fugi sau sa ma stropesti cu aghiasma? Daca o sa-ti pierzi vederea? Sau simtul estetic? Arly, asculta ce spui; observa ce risti"