I don't think we're in Kansas anymore

[Ema Snow]

• Isi plimba lingurita prin ceasca, destul de lipsita de interes pentru lichidul maroniu. Era destul de concentrata pe discutie. Agatha parea sa fie genul de femeie care stie ce doreste si e in stare sa-si atinga scopul folosindu-se de smecherii. Avea cu siguranta o inteligenta sociala aparte. Si sincer, parea sa fie genul pentru care lumea, in special barbatii, ar face orice sa o cucereasca. Iar daca reuseau, Ema avea vaga impresie ca ei ar crede ca sunt in control si putere cand de fapt nu sunt. Nu o vedea pe femeia roscata permitand sa fie controlata. Nu fara voia ei. Extrovertita si puternica. O femeie sofisticata, dar a carei fata striga 'clasic' din aproape orice aspect. Putea sa puna pariu ca un concert de pian nu ar fi o tortura pentru Agatha.
  O privi fix in ochi. Acum venea partea putintel mai dificila. Cel putin pentru Ema. Majoritatea lumii nu o credea cand venea vorba. Dintr-un motiv aparent bine stabilit, Soimeanca parea mult mai lipsita de aparare in ochii multora decat era de fapt. Si asta probabil se datora lipsei de informare. Insa nu-i lua in seama.
  " Studiez sa ajung un profiler in cadrul Ministerului. Nu prea ma am eu bine cu cei de la putere, dar chiar si asa... Vreau sa fiu bine pregatita ca sa ajung sa lucrez cu Aurorii. Sa pot sa-mi fac treaba din umbre. Ei sa vaneze un criminal, iar eu sa le pun la dispozitie un profil psihologic facut pe baza informatiilor culese. Bine, mi-ar placea sa cred ca voi ajunge sa fac profiluri doar pentru criminali, dar am vaga senzatie ca ma voi ocupa inclusiv de hotii de buzunare cu prea mult noroc. Oricum, e un inceput. Pana voi avansa suficient incat sa pot sa ma impun fara sa-mi starnesc probleme."
  Isi puse un zambet stramb pe buze si isi ridica usor umerii, ca un soi de protectie mentala.
  " Presupun ca tu ai un job care tine cont de placerile tale?" Trebuia sa fie un enunt, dar ei ii iesi ca o intrebare. " Ceva pe care nu-l faci ca sa fie numele sus si parintii mandri nevoie mare"