war

[Will O'Shea]

• Will se întoarse când îi auzi glasul viperinei. Lexie părea să evite să privească în Oglindă. Îşi puse mâinile în buzunare, întorcându-şi privirea de la ea la reflexia îmbietoare şi înapoi la ea. Nu prea îl afecta privitul în acea oglindă. Will avea un simţ al realului foarte dezvoltat, lucru care îş făcea uneori să fie de neatins. Îl făcea să fie rece, să nu îmbrăţişeze unele lucruri care îi erau date.
  Cam aşa era şi cu acea reflexie. Vedea imaginea, însă acel simţ al lui îi spunea să nu se lase amăgit. Ceea ce era trist, dacă se gândea bine. Era ca şi cum şi-ar reprima dorinţa de a avea speranţă. Speranţa ducea spre împlinire, apoi spre fericire. Aşa că ar fi trebui să îşi îngăduie să spere. Problema era că era puţin mai greu de făcut.
  Will îi zâmbi lui Lexie.
  'Ştii, problema aici e că nu văd ceva concret,' spuse el, cu un râset scurt şi fără umor. Avea psihicul atât de complicat încât nici acea oglindă nu reuşea să descifreze cea mai mare dorinţă a sa. 'E...ciudat. Mă văd pe mine, înconjurat de un norişor alb. E ca şi cum aş fi într-o stare de fericire maximă. În norşorul ăla văd siluete fără faţă, care presupun că reprezintă persoanele care îmi sunt dragi.'
  Zâmbi din nou, de data asta mai cu viaţă. Trebuia să recunoască faptul că era destul de egoistă doinţa lui cea mai mare.