Witch, please

[Colin Hawkeye Rovson]

• Nu putea sa creada ca-i facuse jocul, desi era normal si logic ca sansele sa se intample altfel sa fie mici. Dar nu putea sa-i dea dreptate in privinta calatoriei. Ha! El nu se gandise la asta. Touche, miss van Iver! Nu ii ramanea decat sa bufleze, sa umfle de la el.
  " Vedeti dumneavoastra, tanara domnita, aici calculele matematice devin tragice. Daca ar fi sa tinem cont de legile naturale, formulele fizicii cuantice, ne-am da seama ca nu putem exclude un rezultat aparent lipsit de importanta. Radical din felie de placinta va da intotdeauna aproximativ patru masive muntoase virgula sase oua. Excludem, desigur, siropul de artar. Asta nu ne afecteaza la nimic"
  Ridica indiferent din umeri, desi o privea uimit pe Arlin. Stia ca Ochii-de-Soim erau, in principal, destepti si creativi, dar uneori avea tendinta sa uite ca Arly le da cam la toti peste nas cu combinatiile ei unice.
  Cand o vazu ca se leagana pe spate ceva mai mult decat normalul, timpul paru sa se deruleze cu incetinitorul. Il cuprinse o stare ciudata de greata si avu senzatia ca fata urma sa pice intr-un hau. Corpul lui se pregati sa sara si sa se taraie pentru a o prinde de brate. Insa realitatea isi relua actiunile la curs normal si el clipi, blocat, privind cum Arlin se ridica in coate si zambeste.