None goes his way alone

[Jason A. Richter]

• O privi blocat pentru o fractiune de secunda, inainte ca logica sa intre in joc. Ah! Zambi si chiar ii scapa si un raset scurt. Foarte amuzant.
  " Jason" replica el scurt, inca zambind.
  Isi ridica usor mana, aratand spre ea cu aratatorul.
  " M-ai avut pentru o clipa, sa stii. Am crezut ca ceva nu era in regula"
  Arunca o privire nonsalanta spre magazin si spre macelul din interior. Se stramba usor, bagandu-si mainile in buzunare.
  " Nu chiar cea mai buna idee, nu?" intreba incet, intorcandu-si privirea spre ea.
  Acum ca se uita mai bine, aceasta Julieta parea cat de cat cunoscuta. O asocia unui cadru autoritar, chiar daca expresia fetei sale si intreaga aura ce o inconjura murmura blandete. Probabil ca o vazuse pe la Hogwarts. Se gandea la castel cand se uita la ea. Sau poate ca vazuse pe cineva care semana cu ea. Nu dori sa faca o gafa, asa ca risca sa intrebe. Si pana la urma, exista intotdeauna scuza cu ' imi pare rau, atunci v-am confundat', chiar daca nu prea se vedea folosind-o.
  " Esti eleva la Hogwarts, nu?"