Dancing away with my demons

[Raphael Olivier]

• "Nu-i adevarat. Stiu ce vreau. Asa am fost mereu. Ba intr-un fel, ba intr-altul. Si stai linistita, nu am sa las pe altcineva sa profite de mine"
  Dori sa se apropie din nou de ea, insa il lovi chiar in partea durerea a piciorului, si injura printre dinti. De ce trebuiau sa fie toate atat de rele si de respingatoare?
  "Iubire, nu am zis ca insemn ceva pentru toti. Insa ii pot face sa ma vada intr-o alta lumina. Mai proasta pentru ei, mai buna pentru mine. Nu stii de ce mi se spunea asa, nu-i asa? De fapt, nimeni nu a stiut vreodata cu adevarat. Asta a fost nenorocirea tuturor"
  Se ridica, incercand sa nu se sprijine pe partea dureroasa si se sprijini, in schimb, de umarul Julietei.
  "Cat timp o sa-i mai ia sa se vindece? Nu ai nici un truc pentru a-l face sa fie ca nou? Nu suport sa fiu asa schilodit"
  Isi inclesta maxilarul, simtind o unda de durere, si fara sa vrea, stranse degetele mai tare pe umarul fetei.