How you remind me

[Calliope A. Dubois]

• Daca ar fi fost o fereastra s-ar fi putut strecura amandoi afara, insa la naiba...Kane parca anticipase faptul ca soimeanca ii placea sa iasa pe ferestre mereu cand se afla intr-o incurcatura. Isi dadu suturi mintale, nu aveau timp de gandire logica ci sa actioneze.
  - Pot rezista si fara bagheta, a mea...e cam dusa, nu stiu pe unde e. Spuse ea pipaindu-si jos la picior unde era cizma inalta sa vada daca o avea, insa nici macar urma. Probabil Kane i-o luase in timp ce fusese inconstienta si o rupse, al naibi om. Insa nu era mare paguba, avea sa o inlocuiasca. Nu era ca si cum ar fi pierdut inelul de logodna al mamei ei, aia era adevarata paguba.
  - Bine, insa o sa mor asteptand... auzi usa cum se deschise brusc si ii facu semn lui Colin sa stea repede jos exact in pozitia ca si cum ar fi legat. Doi oamenii venisera sa ii ia, inchisera usa dupa ei. Cand unul dintre barbati se apropie de Calliope aceasta zambi, zicand:
  - Lasa-ma sa te ajut, isi ridica ambele picioare in aer si il lovi pe barbat direct in piept izbindu-l de zid. Celalalt se repezi la ea in situatia sa sara pe ea, dar se retrase repede si cazu in nas. Il lua pe soimean de mana si il trase afara din aceea incapere.