It’s 5 o’ clock in the morning~

[Drew Q. Gordon]

Zâmbi uşor cnd o aude şi dă din cap afirmativ, pentru că ce îi trebuia cel mai puţin acum era ca toată lumea să creadă că este o păpuşă de băiat şi că se pot da la el libere, cu şanse să îl dea pe spate sau ceva. Era doar obosit acum, nu se va mai întâmpla să îl vadă vreodată aşa. O urmăreşte cu privirea, cântând de asemenea cu el. Îşi umezii buzele surâzând, gândindu-se că nu a stat niciodată în prezenţa ei mai mult de cinci minute fără să se certe cu ea. Sau să facă mişto unul de altul, sau orice altceva. Dacă se mai gândea puţin, nu a stat niciodată aşa de mult cu ea de bună voie, de fapt. Îşi îndreaptă privirea spre ea,urmărind-o cum se apropie de el. Îi dă bretonul de pe faţă, zâmbind uşor, pentru că în acest el chpul i se luminase extrem de mult. Se uită la ea, dând din cap ca răspunsul pe care îl aştepta aşa de tare, apoi îşi abţine râsul care îl pufni atunci când o aude. Îşi pune o mână pe ceafa ei, apăsându-şi buzele peste ale ei uşor, sărutând-o preţ de două secunde. Se retrage şi îi face cu ochiul, culcându-se la loc în poala ei.
Ţine mine că sunt un copil şi nu ştiu ce fac! spune, privind-o cu o faţă inocentă, după care îşi închide ochii, aşezându-şi mâinile sub cap ca acum câteva clipe. Zâmbi, pentru că simţea în continuare gustul buzelor ei, deşi i se părea că arată ca un prost.