count my sins

[Ivy Thibault]

• Nina îl ascultă pe Will interesată. Irlanda era imprimată în mintea ei ca o mare pată verde pe harta Regatului Unit. Avea o valoare istorică care o impresionase întotdeauna. Se gândi puţin şi îşi dădu seama că Will chiar arăta ca un irlandez. Ochii albaştri şi tot.
  Părinţii lui fuseseră săraci ... Înţelegea perfect cum se simţea. Până prin anul II când o găsise pe Julieta, Nina abia îşi permintea să-şi cumpere cărţile şi hainele la mâna a doua. Primise ceva ajutor de la şcoală, dar acela nu era nici pe de parte de ajuns pentru mofturi.
  I se părea ciudat faptul că nişte oameni şi-ar implora propriul copil să nu vină înapoi acasă. Ce fel de părinţi ar fii aceia ? Şi apoi să fugă, să-şi părăsească copilul de cel mult doisprezece ani fără să se mai intereseze de el. Păreau nişte monştrii.
  - Cred că înţeleg cum te-ai simţit, spuse Nina nesigură. Abandonat. Părăsit. Gândeşte-te ce a fost în mintea mea când mi-am dat seama că pe mine aleseseră părinţii mei să mă lase, să mă uite, iar pe sora mea au crescut-o doar în puf şi iubire.
  Nu-i purtase niciodată pică Julietei, deşi fusese de multe ori frustrată din această cauză. Nina nu-şi iubea proprii părinţi, pentru că nu puteai să iubeşti pe cineva pe care nu ai cunoscut niciodată. Se întrebă cum ar fii ieşit dacă ea ar fii fost aleasa. Dacă ea ar fii crescut sub atenţia şi dragostea celor doi şi Julieta în orfelinatul friguros, la doar câteva străzi distanţă. Se întrebă cum ar fii fost să înveţe de când era mică să zboare pe mătură, să facă vrăji, să aibă echipe de Vâjthaţ preferate. Probabil că nu ar mai fii ieşit la fel. Poate că acum ar fii fost doar o tânără de douăzeci şi doi de ani, fără toate grijile pe care le avea. Poate că nu ar mai fii devenit femeie divorţată cu cei doi copii morţi.
  Şi totuşi, asta făcea parte din Nina. Îi completa caracterul şi ceea ce era ea cu adevărat. Dacă nu ar mi fii fost toate aceste greutăţi, ar fii putut atinge şi lucrurile fericite ? Dacă nu ar fii fost nevoită să se facă spioană, l-ar mai fii cunoscut pe Kurt, pentru a putea merge în război cu el şi să-şi întâlnească adevărata dragoste ? Ar mai fii fost ea Viperină ? Ar mai fii avut caracterul de care se îndrăgostise Guillaume la rândul său ?
  Îşi propuse să se gândească la aceste aspecte mai profund când va avea timp şi încercă să revină la realitate, conştientă de prezenţa Viperinului ce o însoţea.
  - Dar toţi trecem peste, îşi completă ea propoziţia de mai devreme. Până la urmă, părinţii sunt o parte importantă în viaţa oricărui om. Însă cu părinţi ca şi oamenii pe care tocmai mi i-ai descris ... mai bine ai fii crescut de străini.