How you remind me

[Colin Hawkeye Rovson]

• Tot ce se derula in fata ochilor sai trecea fara sa-l afecteze cumva. Era constient ca ar trebui sa fie rusinat sau ca ar trebui macar sa dea un semn de ceva, insa era total pasiv. Ii multumi Soimencei cu o miscare a capului atunci cand il elibera si o urma fara discutii pe fereastra. Nu il interesa de nimeni si nimic. Nu-l interesa de cei care urlau in spatele lor sau de cei care incepeau jocul urmaririi. Nu-l interesa unde aveau sa mearga si nu il interesa ca scapase dintr-un loc teribil fara prea multe lovituri. Nu il interesa daca avea sa ajunga inapoi acasa sau daca viata se incheia acolo si atunci.
  El doar fugea. Fugea la cea mai mare viteza de care dispunea atunci. Fugea pentru ca stia asta era singurul lucru pe care trebuia sa-l faca. Si fugea pentru ca nu constientiza alta optiune. Mintea lui era amortita. Facea ce i se zicea fara sa mai treaca prin filtrul gandirii.
  Cand isi agata mainile de scoarta inghetata, se porni un mare semn de avertizare, tragand de instinctele si simturile sale. Se urca si se aseza pe creanga de langa Callie, dandu-si seama ca asta era destul de familiar. O mai facusera inainte. Insa de indata ce statu pe loc, adrenalina paru sa se stearga din corpul sau, lasand totul sa se prabuseasca. Lovira durerea, oboseala si frigul. Hawk incepu sa regrete ca nu mai avea geaca la cateva secunde dupa care incepu sa tremure usor. Isi urmarea respiratia venind in norisori usori de abur. Asta ii aminti ca nu e singur.
  " E-essss-ti b-b-bi-ne-ne?" intreba in soapta, desi evita privirea fetei.