but baby, it's cold outside .!

[Katharina van der Wall]

• O durea capul și îi era frig, și acum era nervoasă din cauza nebuniei ăleia. Dar ce i-ar fi putut să-i spună "Știi tata, Marc mă urăște pentru că sunt în Devoratori, și dintr-un motiv anume, pe care niciunul dintre noi nu-l știm, el trebuie să facă pe garda mea de corp la fiecare oră din zi sau din noapte."? Nu era chiar atât de proastă. Știa că dacă i-ar fi spus că o urăște, tatăl ei i-ar fi făcut ceva. Nu-l cunoștea foarte bine, căci evitase de-a lungul anilor să îl vadă, dar de un singur lucru era sigură, ar fi fost în stare să-l ucidă pe Marc fără să clipească. Trase aer în piept, calmându-și bătăile accelerate ale inimii și tresări când se lovi de trupul șatenului. Îl privi încruntată, dar încercă să adopte o expresie drăguță. Îl luă de mână, rămânând pe loc și îl privi în ochi.
  -Crede-mă că nu am avut de ales când a trebuit să spun asta. Era, cel puțin, lucru cel mai ușor de explicat pentru care tu trebuie să fi 24/24 garda mea de corp. Elevii vorbesc, iar cei care sunt Devoratori vorbesc și mai rău, așa că avea de ales între a-i spune că nu ne înțelegem și că tu trebuie să ai grijă de mine, și asta, îi șopti, având presentimentul ciudat că tatăl ei îi urmărea. Îi făcu semn din priviri să-și coboare glasul și afișă un zâmbet dulce, sărutându-l pe obraz.
  -Vorbim după, îi șopti la ureche rapid și își împleti degetele cu ale lui, îndreptându-se spre poartă. Când ușa se deschise, în prag apărând tatăl ei, Kath îi strânse și mai tare degetele șatenului.