Dirty Hands

[Colin Hawkeye Rovson]

• Incerca sa faca tot ce ii statea in putere de a ramane locului. Chiar si fizic. Se vazu nevoit sa apuce pamantul, sapand inconstient cu degetele in solidul cleios, de parca asta i-ar fi rezolvat problemele. Tremura, desi nu stia daca era frig sau emotie. Incerca sa se gandeasca la lucruri mai abstracte. Dar ii veni greu si in final se dovedi imposibil. Nu putea sa se miste acum. Nu putea sa intervina. Si trebuia sa priceapa asta si corpul sau si sa nu-i mai dea ghes sa sara si sa se puna in fata Fantinei, asa cum facuse cu atatea ore inainte, in fata lupului ce-i mutilase mana.
  Incerca sa se controleze. Daca nu era atent, respiratiile aveau sa devina galagioase, inima de asemenea. Putea sa puna pariu ca nu era o problema pentru cei trei lupi sa identifice locul in care se afla Hawk. Incerca sa devina matematic. Asta il facea mereu de gheata.
  Daca urma o lupta, atunci avea sa nu fie una corecta. Chiar daca Fantine era puternica ca si lup, nu stia daca fata va reusi sa reziste impotriva a altora trei. Cat ea s-ar ocupa de unul, altul ar putea sa atace din lateral. Era de-a dreptul marlanesc si mai mult decat josnic, dar era posibil. I-ar fi placut sa faca si el ceva. Sa poate sa se transforme. Acum, parca si forma de animag a Emei i se parea avantajoasa. Ce conta o bufnita pentru un lup? Cu ce putea sa invinga? Dar ar avea de partea lui instincte si simturi acum amortite, prizoniere in forma umana. In sangele cald, in trupul slab. Mintea era singura lui arma. Sau cel putin asa credea, desi incepea sa se indoiasca. Mintea lui nu rezistase atunci cand cea a Fantinei se alaturase. Incerca sa nu se gandeasca. Din nou. Si isi fixa privirea pe lupi, inca asteptand.