Selective blindness

[Colin Hawkeye Rovson]

• Hawk asculta, chiar daca privirea lui era concentrata undeva in departare. Nu facuse nimic care sa dovedeasca faptul ca nu era omnivalent. Bine, bine, nu chiar omni, dar macar un bi, tri, pe acolo.
  Se gandi o clipa la intrebarea lui Will. Realizase ca erau atatea moduri in care ii putea raspunde. De la detaliata imagine a muschilor pe care o vedea in minte pana la reactii chimice produse in organism. De la datoria pe care fiecare om o avea fata de cei din jurul sau pana la pragul jos al stimei de sine. Isi stramba buzele.
  " Fizic, nu m-am simtit prea des obosit. Cred ca sunt doua, trei exceptii in toti anii la Hogwarts. Psihic... Mi s-a intamplat sa nu fiu obosit psihic, ci mai degraba extenuat, doborat."
  Tacu o clipa, incercand sa gaseasca o solutie pentru a-si explica mai bine vorbele. In proces, isi trecu mana inghetata prin claia de par negru si isi fixa privirea in zapada de la picioarele lor.
  " Uneori, cand ii ajuti pe ceilalti, chiar daca stii ca ceea ce faci este corect si folositor, ajungi sa te pierzi. Te trezesti brusc ultimul pe lista propriilor interese. Ceea ce nu-i ok. Si cand vrei sa te ridici si sa te ocupi putin de propria persoana, descoperi ca nu mai ai energia de a o face"
  Ridica din umeri. Pentru o clipa, se simti de parca era cel mai mare intelept in viata, ca apoi sa realizeze ca sunase aproape la fel de vag ca la inceput. Aproape ca ii veni sa-si dea o palma pentru asta.