In your hour of need

[Dawn Snow]

• Nu stia daca era adormita sau in transa. Cel mai probabil, era putin din fiecare. Statea ghemuita intr-un colt al canapelei, fara sa se mai gandeasca la faptul ca poate nu era cea mai politicoasa maniera de a sta. Era poate inca socata, insa era lucida. Isi inchise ochii, hotarata sa cada intr-o stare in care sa fie departe de evenimentele recente. Si poate ca tocmai din cauza asta tresarise atunci cand sunetul specific unei Aparitii se facu auzit.
  Dawn se ridica buimaca, indreptandu-si picioarele spre podea, privind in jur. Nu stia la ce sa se astepte si regreta amarnic faptul ca nu avea bagheta, insa orice gand ii parasi mintea in secunda in care il vazu pe Klaus. Secunda in care acesta se prabusi pe podea se extinse dureros in mintea ei. Mai degraba se arunca in genunchi langa el decat sa se apropie atent. Dawn ii lua fata in maini, cercetand fiecare particica a corpului pe care o vedea. Cauta sa-l priveasca in ochi. Un sunet asemanator unui scancet i se ridica in gat, dar, in afara de asta, nu mai zise nimic.
  Era la limita dintre ingrijorare si enervare. Isi dorea sa faca orice ar fi luat suferinta si isi dorea sa-i care pumni oricui era vinovat pentru asta. Dawn se apleca inainte, suvitele ei gadiland una din tamplele lui Klaus.
  " Uita-te la mine!" implora in soapta.