The vast compass of the ocean

[James R. Nolan]

• James aproape că zâmbi când o femeie deschise uşa. Îşi drese glasul scurt şi încet, apoi vorbi, pe o voce uşor atipică, însă complet inofensivă. Nu îi era caracteristică.
  'Îmi pare rău că vă deranjez, domnişoară,' spuse, privind-o cu nişte ochi uşor speriaţo. 'Caut un adăpost pentru o noapte pentru că nu am nicio idee unde mă aflu şi nu vreau să dorm sub cerul liber.'
  James se aplecă uşor, însă îşi dezgoli aproape complet faţa, pentru a inspira încredere. Cârligul care îi ţinea locul mâinii de obicei fusese băcat cu grijă în sacoşa pe care o purta cu el. Nu era chiar indicat să ceară ajutor cu o armă mortală în loc de mâna stângă. Învăţase ceva în tot timpul ăsta şi asta era să nu dea motive de suspiciune sau neîncredere. Scopul lui era să convingă şi să nu se lase convins.
  Oricum, de data asta nu avea nimic de ascuns. Voia doar un loc unde să doarmă şi în niciun caz nu intenţiona să o rănească.