I will always find you

[Ian Richter]

• Ian zâmbi şi încuviinţă o dată din cap. Îi simţea mâna rece sub a lui, fiind conştient de contactul fizic neobişnuit. Îşi retrase mâna şi şi-o puse pe genunchi, încă zâmbind. Se bucură că nu se închise în ea faţa de el. Era mult prea curios faţă de ea. Avea o dorinţă arzătoare să o cunoască mai bine, să petreacă mai mult timp cu ea. Nu să o studieze, pentru că ştia că asta ar face-o să nu se simtă confortabil. Doar să o cunoască.
  
  - Mă bucur, răspunse el, încuviinţând din nou.
  Încă nu uitase de întâmplările de la începutul întâlnirii lor. Spera doar să-l găsească pe cel care o lovise cu săgeata. Se întrebă ce motiv ar avea cineva să trimită o săgeată otrăvită spre Frejya.
  - Cum e piciorul tău? întrebă Ian, încruntându-se. Mi-ar prinde bine o plimbare.
  Prin plimbare înţelegea o mică urmărire ce nu avea să se termine rău pentru el.