tear drops on my shirt

[James R. Nolan]

just julieta

• James ţinea cartea în mână, urmărind rândurile citite cu rapiditate cu ajutorul cârligului. O lăsa uneori pe masă, scriind ceva în caietul cu coperte negre aşezat lângă el. Tocmai îşi făcea nişte socoteli, încercând să cerceteze toate locurile în care fusese până acum. Reuşise să străbată aproape toată Europa, însă încă nu ajunsese niciodată în ţări ca Germania, Lituania sau Norvegia.
  Se lăsă pe spate, sprijinindu-se de spătarul scaunului incomod de lemn, apoi aruncă o privire prin cafeneaua goală. Se întrebă dacă mai venea cineva pe aici din când în când pentru că, de fiecare dată când venise el, singurul om prezent era ospătarul din spatele tejghelei, care părea să aibă un avânt şi entuziasm de nou venit pentru că mai mereu îl întâmpina cu o bunătate de exagerată şi îi stătea la dispoziţie chiar şi atunci când nu era nevoie. Sincer, îl cam enervau genul acela de oameni. Toate chestiile cu 'fii pozitiv' sau 'priveşte partea plină a paharului' i se păreau rahaturi spuse pentru cei care nu reuşeau să se ridice din propria mizerie.
  Îşi roti încheietura mâini drepte, relaxând-o, apoi îşi privi cârligul cu un aer grijuliu. Nu îşi mai amintea cum era să ai două mâini normale şi să nu ai ceva ascuţit în loc de mâna dreaptă.
  Chiar înainte să se întoarcă la micul lui jurnal de călătorie, James observă că uşa se deschide şi o persoană intră în încăpere.