I will always find you

[Ian Richter]

• Deci din câte înţelese Ian, spiriduşul ăsta de casă era vinovat pentru piciorul Freyjei. Grozav.
  Spiriduşul încuviinţă energic din cap, fluturându-şi urechile, apoi se repezi către primul copac şi începu să se lovească cu capul de scoarţa tare. Ian închise ochii frustrat şi, când îi redeschise, îl prinse cu o mână de spatele gulerului şi îl ridică în sus.
  - Spune-ne ce ştii, îi porunci el pe un ton frustrat, încă susţinând-o pe Freyja ferm.
  Spiriduşul se zbătu înapoi spre coapac, însă Ian îl ţinu cât mai departe de corpul lui. Când începu să ţiuie şi să bolborosească despre cum se va pedepsi el mai târziu, Ian îl lăsă pe jos, oftând.
  - Dacă ne ajuţi, voi face tot ce-mi stă în putere pentru a te elibera, îi spuse el serios spiriduşului.
  Koll îl privi cu ochi mari şi înlăcrimaţi, plini de surpriză şi speranţă. Era foarte clar faptul că nu-i plăcea absolut deloc de stăpânii lui. Ian avea impresia că va fii pedepsit aspru pentru ceea ce avea să facă acum şi îi păru rău pentru spiriduş.