The vast compass of the ocean

[James R. Nolan]

• James încuviinţă atunci şi îi înmână cârligul fără să mai stea pe gânduri. Nu era sigur la ce s-ar fi aşteptat Melanie să vadă în acel obiect atât de preţios lui dar altfel de nicio valoare, aşa că privi cârligul cu ironie şi un oarecare scepticism, încercând să pară fascinat de obiectul care îi ţinuse locul mâinii atâţia ani.
  Zâmbi când Melanie se îndepărtă de el înţepată şi o privi stând în faţa geamului şi ronţăind din salata care parcă îşi pierduse din gust. Mel părea îngândurată şi nu mai privea cârligul, ci undeva deasupra lui, în gol. James ridică din sprâncene şi în acel moment, femeia îşi reveni, gemând uşor şi respirând vizibil mai repede decât înainte.
  Fu uşor confuz la auzul întrebării sale, însă îşi reveni imediat şi se prefăcu că stă o clipă pe gânduri, apoi spuse, scurt şi ironic.
  'E o poveste lungă.'