The vast compass of the ocean

[James R. Nolan]

• James mergea la dreapta ei, privind copacii şi pădurea, încercând să observe detaliile acesteia. Nu avusese parte de prea multe păduri la viaţa lui, însă de fiecare dată când se afla într-una, îi plăcea să vadă cât de multe de putea. Lucru ce nu fusese chiar împlinit acum două nopţi când se strecura prin întuneric pe după copaci.
  Simţi cum mâinile lui Melanie îl cuprind şi ridică din sprâncene, prinzând-o de după talie la rândul său.
  'Ştiam eu că te vei da pe brazdă la un moment dat,' spuse, cu o privire ironică şi amuzată. Apoi observă capcana şi o privi din nou pe Melanie. 'Să zicem că de data asta ai avut o scuză, însă data viitoare când vrei să mă îmbrăţişezi, nu e nevoie de atâtea complicaţii.'
  Zâmbi, fără să îi dea drumul şi privind-o cu un amuzament caracteristic, care avea impresia că nu se stingea niciodată.