Don't dare to cry

[Rosalie Vivienne Alden]

Se uita in dreapta si in stanga mai agitata ca niciodata, mai dornica decat de obicei sa nu cumva sa apara Myrtle. Era chiar ciudat cum de nu venise pana atunci, dar ii facea bine. Putea sa rasufle usurata, caci nu auzea acel planset infiorator, acel planset exasperat care o ducea intotdeauna cu gandul la partile rele din viata sa .. si .. doar nu era un secret pentru nimeni ca nu erau prea putine. Daca ar fi sa faca o balanta intre bine si rau cu siguranta momentele rele castiga .. Desi bineinteles, cele bune isi au efectul mult mai surprinzator. Se trezise din visare horatandu-se sa ii raspunda dragei sale prietene.
"Mai nimic .. Ca de obicei. Nici nu mai stiu ce s-a intamplat, sincer. Atatea pe cap. De la intamplarea cu noi micute nu am mai avut parte de nimic palpitant! Stii .. uneori imi lipsesc momentele de adrenalina!" , adaugase Soimeanca ultima propozitie cu o tonalitate usor ciudata , cu un ranjet puternic si pufnind usor in ras, mai apoi. Ciudat .. ciudat,ciudat, totul era ciudat in jurul sau, a lor, mai exact..