The vast compass of the ocean

[Melanie K. Gulden]

• Melanie se plimbă frustrată prin cameră, încercând să nu se îngrijoreze mult prea tare. Îşi trecu de câteva ori mâinile prin păr, până când îşi dădu seama cât de disperat arătă acel gest, apoi se trezi că nu are idee ce să facă cu ea însăşi.
  Se duse la fereastră şi privi prin jurul casei, cât o lăsa geamul închis. Încercă să aibă încredere, cum ar zice James, să nu se îngrijoreze şi să aibă încredere că totul va fii bine, însă nu putea. Inspiră adânc în piept, fugi spre cămara din fundul coridorului şi îşi luă arcul de vânătoare. Nu avea de gând să stea degeaba.
  Se furişă afară din casă şi o luă în grabă, însă silenţios spre poiană.