Witch, please

[Colin Hawkeye Rovson]

• Simti nevoia de a-si pleca privirea in pamant. Nu, nu facuse nimic josnic si nu, nu era rusinat de nimic. Doar ca... Doar ca.
  Brusc, se simtea intr-un moment atat de profund, atat de personal, si totusi nu la un nivel intim. Asta era partea buna in arta. Puteai sa o traiesti cu oricine de fata. De fapt, daca faceai asta, chiar ajungeai apreciat. Zambi, insa incerca sa puna mai mult umor in expresia fetei sale. Ceva care sa-l scoata din starea de transa. Dar ce putea sa faca sa iasa dintr-o armonie 'haotica' pe care o primea cu bratele deschise? Isi ridica privirea spre Arlin.
  " Sper ca nu te-ai plictisit de asa ceva. Mi-ai amintit de ceva..."
  Zambi amuzat, desi in ochi ii ramase prinsa o scanteie amara. Se ridica fara alte comentarii, fara alte explicatii, si se duse tinta pentru a lua chiatara. Cand se aseza iar langa Soimeanca, in fata pianului, se preocupa sa stea cat mai comod posibil, cu chitara in brate. Cu miscari aprinse, insa echivalate intr-un ritm lent, Hawkeye ciupi corzile.
  " I find shelter in this way, under cover, hide away. Can you hear when I say I have never felt this way? Maybe I had said something that was wrong... Can I make it better with the lights turned on? Maybe I had said something that was wrong... Can I make it better with the lights turned on?"
  Vocea lui grava dadea o tonalitate stranie melodiei. Nu stia de ce, dar pur si simplu avusese nevoie de acea melodie.Se uita iar spre Arlin, ridicand usor chitara pe brate.
  " Doresti sa incerci?"