Dirty Hands

[Fantine Tholomyes]

Simtea batjocura ascunsa pe fata individului.Avea in ochi ura iar mainile ii tremurau sub miscarile bruste si enerbante.
Nu reactionase in nici unul din felurile pe care si le imaginase Fantine, nu ii raspunse, dar nici nu se incumeta sa atatce.De fapt cu ce ar fi putut sa atace?Isi aduse aminte de detaliul de data trecuta la care atrase atentia cel mai mult.Era totusi diferit de cei doi, nu doar prin statura si infatisare, era ceva mai mult, la sigur un mister.Si lipsa unei baghete, care era absolut necesara intr-o lume a magiei, dadea de banuit.Poate ca nici nu era un vrajitor!Insa care era puterea lui, fiindca era mai mult ca sigur ca o avea ...era una ascunsa si foarte pretioasa, daca nu se grabea sa si-o arate.
Nu ar fi putut sa renunte atat de usor la lupta in forma aceea, de lup, pentru o lupta in forma umana stiind ca nu are nici un fel de putere.Era ceva la mijloc, ceva malefic si inspaimantator.
Figura aceea mica si dezgustatoare incepu sa-i repugne mai ales acum cand incepu sa rada batjocuritor, aratand cu degetul spre Fantine.
Se simtea umilita, insa datoare sa se razbune, oricat de multe nu ar fi trebuit sa indure.Nu isi putu reprima un strigat in care isi adunase toata furia si ura:
"Taci! Taci!"...facu cei cativa pasi care o desparteau de tipul cu tupeu, continuind sa-l urmareasca cu bagheta, apoi i-o infipse amenintator sub barbie.Observa ca era de statura ei, nici macar cu un centimetru mai inalt, iar asta incepu sa ii imprastie incredere pe tot corpul, invaluind-o intr-o caldura nevazuta!Acum stia ca erau egali, si lupta adevarata putea sa inceapa.Aparent egali!Nu se stia ce ascunde figura aceea malefica insa in aceeasi timp jalnica, slaba, demna de mila...
Stia ca ajunse foarte departe, si ca acum ea putea decide totul...Totul, doar daca reusea sa-si aseze gandurile si sa decida ce avea de facut...Sa riste, dansu-i inca o sansa?Sau sa il ucida?..De fapt ce vraja putea sa foloseasca ea?Ea care nu se pricepea la vrajile de genul respectiv.Mai era si vina care avea sa o poarte toata viata, chiar daca ar fi stiut ca fusese ultima cale de salvare.Era deajuns o crima pe constiinta lor..a lor, si gandurile incepura sa ii zboare iar la fiinta pe care o adora, pe care o iubea si pe care voise sa o salveze, punandu-si in pericol propria viata.
Cel mai bine ar fi fost sa actioneze dupa cum ii spusese primul gand, nu sa-i dea o sansa de a fi salvat, ci doar o sansa de a mai trai cateva zile, adica pana ajungeau cu dansul la Hogwarts, iar de acolo ar fi fost transportat la Azkaban!
Tipul continua sa rada, pe acelasi ton leger, fara nici macar o urma de grija...
"Copii prosti! "continua el printre dintii scrasnind... "Aha -ha -ha-haaa! Credeati ca aici aveti jocuri de pici!? ...La tatal tau? Ahahaaa!Te vrei prada usoara!?"
Inima ingheta in Fantine cand "sunetul" vocii malefice ii ajunse la creier..