Lectia II - Testrali

[Jason A. Richter]

• Isi stramba buzele, uitandu-se ciudat spre elevii din fata lui. Daca statea sa se gandeasca, era mai mult decat anapoda intreaga situatie. Cel putin pentru el.
  Initial, crezuse ca unii erau nebuni, deoarece chiar nu era nimic acolo. Doar elevii si profesoara. Dar apoi, prinzand rapid informatia, se destinse cu un zambet. Testrali. Nu stia multe despre ei. Jason avusese, pentru o clipa, impresia ca totul era doar o farsa elaborata. Ca cineva era mana in mana in toata povestea asta. Ca mai apoi sa realizeze ca nu e asa. Si dupa cum aratau lucrurile, era momentan singurul care ducea lipsa de acest 'simt' al vazului unor astfel de creaturi.
  Isi incrucisa bratele la piept si isi schimba greutatea de pe un picior pe altul, privind de la un chip la altul. Mai ca incepea sa se simta prost ca el nu vedea ce vedeau ceilalti. Era ceva in neregula cu el? Functiona invers? Jason ridica imperceptibil din umeri. Dupa un moment de liniste, cuprins de un calm incredibil, pasi si el inainte, desi se distanta de ceilalti. Era felul lui inconstient de a se tria in grupulete.
  " Eu nu-i vad" marturisi Jason, amintindu-si ca nu era politicos din partea lui sa stea cu bratele incrucisate. Putea sa treaca drept un gest sfidator. Asa ca le lasa sa alunece pe langa.