-- give me scars, give me pain

[Isolde du Maurier]

• Isolde simti insulta la adresa Incuiatilor ca pe una la adresa ei, fiindca era semi-Incuiata, insa nu spuse nimic. Nu era ora insultelor.
  "Nu vad de ce ti-as spune de ce am venit aici", spuse ea, aratand o postura mandra.
  Pana la urma, nu era obligata sa faca ceea ce ii cerea vrajitoarea. Asa ca nici nu avea de gand sa o faca.
  "Si de asemenea, nu vad rostul intrebarilor tale. As putea foarte bine sa intreb si eu ce cauti tu aici?"
  Tresarise scurt la auzul numelui lui Raphael. In fond, daca baiatul era atat de faimos pe cat se dadea, de ce anume sa nu se pretinda a fi prietena lui? Nu avea sa raneasca pe nimeni, si asa poate se facea mai temuta. Si, intr-un fel, Raphael era prieten cu toata lumea, chiar si cu cel caruia, 2 minute mai tarziu, ii infigea un pumnal intre ochi.