Vlentine's day

[Colin Hawkeye Rovson]

• Continua sa urmareasca precum in vis mica fantoma. Ce conta daca era doar rodul imaginatiei lui? Se putea bucura de el, corect? Firava, dar puternica, inconjurata in alb -sau o culoare deschisa; Hawk nu prea isi putea da seama din cauza intunericului- cu un mers matasos, se strecura agale printre copaci, ca o fantasma.
  In linistea noptii, auzi un murmur melodios, cantand versuri pe care nu le auzea pe deplin. Mai prindea ocazional cate un cuvant sau doua, insa nimic mai mult. Isi explica in minte ca asta se datora probabil faptului ca el nu poate compune un cantec cap-coada. Si cu versurile nu se descurca niciodata. Asa ca probabil auzea doar cuvintele pe care le simtea potrivindu-se liniei melodice. Insa, in curand, disparura si ele, atat de mici in volum incat se pierdura printre zgomotele padurii. Continua sa o urmareasca.
  " Da, pentru altii, pentru cei care nu stiu sa viseze.Jalnici, inutili, urati..."
  Isi dori sa aprobe mica izbucnire, desi habar nu avea la ce se referea silueta. Nu ar fi trebuit sa stie, din moment ce era doar o realizare a subconstientului sau? Hawkeye se incrunta, derutat. Nu era niciodata bine cand 'prietenii imaginari' iti raspundeau. Nu la varsta lui, in orice caz. Isi inchise ochii, ferm hotarat ca totul era ireal. Poate ca ciupercile pe care le mancase la pranz nu erau atat de inofesive pana la urma...
  " Colin?"
  Hait! Soimeanul crapa usor un ochi, uitandu-se spre cea care detinea vocea. Cineva care era cat se poate de real, acum ca ii deslusea chipul, dar cineva care, in acelasi timp, nu ar fi trebuit sa se afle acolo. Era pur si simplu... Pffaaa! Cu rochia alba, cu fulgii prinsi in parul roscovan... Un gand din mintea baiatului se preocupa de faptul ca fetei ar fi trebuit sa-i fie frig, dar un altul ii aminti de calitatile lupesti. Hawkeye isi inchise iar ochii si ii redeschise, pentru a se asigura ca nu ii joaca privirea o poanta. Isi ridica mana si o atinse delicat pe umar, retragandu-si imediat degetele.
  " Fanty?!"