Her cold skin

[Carsten R. Günther]

Înghiţi în sec când îi auzi dorinţa de a ajunge în pivniţa viperinilor, macabru loc, afurisit chiar ar putea spune. Avusese ocazia să ajungă pe acolo şi nu îşi mai dorea, nu îi plăceau locurile închise şi ascunse, îl dezgusta mai ales locul acela umed şi sub pământ specific viperinilor, dacă şi sediul şoimilor ar fi fost la fel ar fi preferat o viaţă de încuiat şi o muncă liniştită la birou.
"Fă un pic de linişte..te rog,"spuse el încet umezindu-şi buzele scurt în timp ce se concentră asupra vrăjii. Nu era specific lui să folosească 'te rog', însă îi era simpatică domnişoara chiar dacă era o viperiniţă cu limba lungă. "Aparecium" 
Deschise ochii şi zări o uşă destul de mică faţă de cea iniţială, dar acceptabilă având în vedere faptul că mai bine era să se înghesuie decât să rămână blocat acolo. Se apropie de uşiţă având grijă ca între timp să îi prindă mâna fetei în a lui şi să o tragă după el afară. Trebuia să se aplece ca să iasă la fel si fata însă nu îi eliberă mâna până nu ieşiră amândoi. 
Murmură o înjurătură în germană, frunzele şi crengile uscate ce se sfărmau pe sub picioarele lui dându-i o senzaţie ciudată. Vântul rece îl izbi din plin, când veni într-o rafală puternică. Pielea i se făcuse de găină pentru un moment, dar îşi impuse să nu tremure. Tremuratul era ceva mult prea prostesc specific oamenilor slabi care se lăsau pradă propriilor instincte.  
Începu să se lumineze treptat. Nu putea spune despre el că era un romantic, în nici un caz, însă ceva îi spunea că o să întâlnească răsăritul cu ea, în pădure, asta dacă i-ar fi convenit locaţia. Nu îi plăcea să încalce regulile insă în pădurea asta nu se abţinuse nici in anul întâi să nu intre.
"Spune-mi, Splendora, ţi-e frică de moarte?" zise el şi o stranse mai puternic de mână oprindu-se din mers şi întorcându-se cu faţa spre ea începu să îşi plimbe bagheta de-a lungul pieptului ei privind-o fix în ochi şi încercând să adopte o atitudine serioasă.